Cele trei comori - Esența (Jīng 精)

San Bao

Practica Qìgōng este, în epoca noastră, un element relaționat puternic cu sănătatea, de multe ori manifestând conotații mistice. Într-adevăr, Qìgōng provine din cuvântul chinezesc Qì (氣), însemnând energie sau, mai precis, acea forță naturală ce umple Universul, și din cuvântul Gōng (功), însemnând un studiu, un antrenament îndelungat și dificil orientat spre dobândirea unor abilități. Așadar, strict etimologic, prin Qìgōng (氣功) vom înțelege acel studiu (antrenament) intens și îndelungat care ne permite dobândirea controlului asupra energiei.

Scurtă definire a energiei Qì (氣)

Este foarte dificil, dacă nu chiar imposibil la momentul actual să găsim o definiție științifică pentru Qì, în cele mai multe cazuri aceasta fiind asimilată unei energii electrice, magnetice sau termice. O astfel de accepțiune este extrem de limitată, și nu acționează doar la nivelul fizic, fiind, după cum am spus, acea forță naturală subtilă care umple Universul, îmbrăcând numeroase forme.

Universul emană permanent  multiple forme de energie asupra Pământului, cum ar fi razele de soare și de lună, energie cosmică etc., această formă de Qì fiind cunoscută ca Qì Celest sau Tiān Qì (天氣). Vechii chinezi credeau că această energie controlează clima și poate genera dezastrele naturale în caz de dezechilibru, deoarece una dintre caracteristicile importante ale Qì o reprezintă tendința de a rămâne în echilibru.

Deoarece Pământul face parte din Univers,  Tiān Qì (天氣) controlează și energia acestuia, denumită Qì Teluric sau Dì Qì (地氣), formată din căldura din interiorul planetei, câmpul magnetic și liniile energetice ale Pământului. Dacă energia telurică este perturbată, echilibrul se restabilește prin alte tipuri de dezastre naturale, cum ar fi, spre exemplu, cutremurele. 

Pe planetă trăiesc plante, animale și oameni, fiecare individ cu propriul său câmp energetic, influențat și controlat atât de energia celestă, cât și de cea telurică și numit Qì Vital sau Huó Qì (活氣), o formă de energie specifică ființelor vii, din acest motiv fiind cunoscută și drept „energia vieții”. Mulți cred că odată cu moartea, energia ființei respective dispare. În realitate aceasta nu dispare, ci se transformă din energie vitală în Qì Tanatic sau Sǐ Qì (死氣), apoi în Qì Spectral sau  Guǐ Qì (鬼氣), caracteristic lumii spiritelor.

Ființele umane au o formă de energie particulară, denumită Qì Uman sau Rén Qì (人氣) și nu Huó Qì (活氣), ca în cazul plantelor și animalelor. Desigur, și această energie este controlată de energia celestă și telurică și se transformă, în momentul morții, în energie tanatică și apoi spectrală.

Mai mult decât atât, chinezii utilizează conceptul Qì pentru a defini orice formă de energie. Spre exemplu, energia electrică se numește Diàn Qì (電氣), căldura poartă numele de Rè Qì (热氣), iar tăria de caracter, corectitudinea se numește Zhèng Qì (正氣).

Conceptul de Qì este unul extrem de complex și nu se rezumă doar la „un fel de căldură” sau „un fel de curent” așa cum apare în cele mai multe cazuri, iar clarificarea sa poate face obiectul unor numeroase articole.

Despre cele trei comori

Energia Qì (氣) reprezintă una dintre componentele denumite „Cele trei comori” sau Sān Bǎo (三寶), alături de Spirit sau Shén (神) și de Esență sau Jīng (精), între cele 3 având loc numeroase transformări, iar practicarea Qìgōng nu se poate face fără o bună înțelegere a lor.

Aceste 3 elemente reprezintă sursa vieții, fiind cunoscute și sub numele de „Cele trei origini” sau „Cele trei fundații”, iar orice practicant va învăța mai întâi să-și conserve esența (Gù Jīng 固精), pe care apoi o va transforma în Qì, procesul numindu-se  Liàn Jīng Huà Qì (练精化氣) sau „Purificarea esenței și transformarea în energie”. După ce practicantul poate converti esența în energie, următorul pas îl reprezintă hrănirea spiritului (Huà Shén ), adică energia este transportată în cap și alimentează spiritul, proces numit „Purificarea energiei și hrănirea spiritului” sau Liàn Qì Huà Shén (练氣). După ce spiritul este dezvoltat și alimentat, în etapa finală practicantul îl va folosi pentru a-și controla și stabiliza partea emoțional-morală a personalității și pentru a deveni o ființă umană completă, procesul numindu-se „Purificarea spiritului și desăvârșirea ca om” sau Liàn Shén Le Xìng (练神了性).

Întreaga practică Qìgōng nu înseamnă altceva decât transformări în conformitate cu aceste trei procese, transformări care pot asigura sănătate fizică și spirituală și longevitate, însă toate cele 3 componente trebuie să se afle într-un perfect echilibru, bine purificate și alimentate, deoarece orice dezechilibru nu conduce decât la îmbolnăvire și îmbătrânire rapidă.

Esența - Jīng (精)

În limba chineză termenul  Jīng (精) are multiple semnificații, toate ducând însă la ideea de purificare, de rafinare, de extragere a esenței, în Qìgōng fiind tradus de cele mai multe ori prin esență, substanța primordială din care sunt făcute lucrurile, și care permite ca ceva să-și atingă potențialul său de dezvoltare. Atunci când vorbim despre ființa umană, ea primește Jīng (精) de la părinți, din acest motiv sperma masculină poartă numele de „Fiii esenței” sau Jīng Zǐ (精子). În momentul concepției, esența tatălui se combină cu ovulul (esența mamei), iar din această combinare se generează o nouă viață.  Practic, din milioane de „fii ai esenței”, doar unul, cel mai puternic și cel mai norocos ajunge să se intre în ou și să formeze o celulă umană. Aceasta apoi se va divide exponențial și va forma copilul, energia (Qì 氣) va începe să circule, iar spiritul (Shén 神) va începe să se dezvolte. Așadar, toată dezvoltarea și sănătatea viitoarei ființei umane depind de două celule - de un spermatozoid și de un ovul -, ambele rezultate din esența (Jīng 精) părinților, din acest motiv această esență poartă numele de Jīng Original, Esență Originală sau Yuán Jīng (元精).

În momentul nașterii, Yuán Jīng (元精) reprezintă sursa și rădăcina vieții fiecărui om și permite ființei umane să crească și să se dezvolte armonios. După ce s-a format fătul, acesta trăiește într-un mediu lichid, primind nutrienții și oxigenul de la mamă, prin intermediul cordonului ombilical, ombilicul fiind situat foarte aproape de centrul de greutate și de unul dintre cele mai importante rezervoare de energie, numit Dān Tián (丹田). Deoarece cordonul ombilical este foarte lung, pe lângă „pomparea” nutrienților și a oxigenului pe care o asigură mama, contribuie și fătul, „aspirând” cu ajutorul abdomenului, aceasta fiind prima mișcare a copilului încă din stadiu intrauterin.

După naștere, copilul este transpus într-un mediu aerian, începând absorbția de Jīng din aer și alimente și convertind în Qì, organismul începând să se dezvolte. Mișcarea abdominală nu mai este necesară, astfel încât se va opri într-un final, esența originală fiind stocată. 

În practica Qìgōng, Yuán Jīng (元精) reprezintă cea mai importantă esență, deoarece formează fundația pentru Qì și Shén. Această esență originală diferă sub aspect cantitativ și calitativ în funcție atât de sănătatea părinților, cât și de elementele din mediu în momentul concepției, însă mult mai importantă decât cantitatea moștenită este modalitatea de conservare și de purificare a sa, pentru că esența originală nu poate fi înlocuită sau generată.

Medicina tradițională chineză consideră că, după naștere, esența originală este stocată în rinichi, prin urmare, încă de la început, antrenamentul implică metodele Gù Jīng de întărire a rinichilor, de fixare și conservare a esenței originale pentru a se evita risipirea ei inutilă, fie accidentală, fie intenționat (de exemplu prin activitate sexuală excesivă). Doar după ce se învață cum poate fi conservată esența originală se poate trece la purificarea și creșterea calității sale, acesta fiind primul pas al antrenamentului Qìgōng.

Fiind sursa vieții și dezvoltării, esența originală este convertită permanent în Qì, energia fiind apoi dirijată și stocată în Dān Tián-ul inferior (Xià Dān Tián 下丹田), situat pe meridianul de concepție, pentru a fi utilizată mai târziu, acest Dān Tián fiind un „rezervor de apă” (Shuǐ  Qì 水氣), menit să echilibreze „energia de foc” (Huǒ Qì 火氣) generată în urma extragerii esenței din alimente și din aer și care este stocată în Dān Tián-ul median(Zhōng Dān Tián 中丹田) de pe același meridian.

Este ușor de constatat că secretul sănătății și longevității stă în capacitarea de conservare a Yuán Jīng (元精). Acesta este capitalul primit de la părinți și, cu cât îl vom risipi mai repede, cu atât vom îmbătrâni mai repede și vom avea probleme, deoarece acest capital nu poate fi reînnoit. O viață haotică, plină de abuzuri, trăită „extrem”, duce într-un final la reducerea rapidă și la deteriorarea esenței originale cu toate consecințele de rigoare.

Principala modalitate de epuizare a esenței originale o reprezintă activitatea sexuală excesivă, din acest motiv Gù Jīng începe prin a se controla activitatea sexuală. În medicina tradițională chineză se consideră că sperma reprezintă un produs la care participă atât Yuán Jīng, cât și esența extrasă din alimente și aer, din acest motiv gonadele purtând numele de „rinichi externi” (Wài Shèn 外肾).  Așadar, în timpul activității sexuale, pe măsură ce numărul ejaculărilor crește, se scurtează și viața, deoarece se consumă multă esență originală, însă acest lucru nu înseamnă că abstinența sexuală duce la tinerețe prelungită și viață lungă. O activitate sexuală normală energizează și activează esența, îmbunătățind și conversia ei în Qì, precum și o alimentare mai eficientă a spiritului (Shén), rezultând un bun echilibru mental, o stare de bine, de fericire, un bun moral.

Dacă activitatea sexuală excesivă îmbătrânește prematur și îmbolnăvește, iar abstinența sexuală determină o alimentare deficitară a spiritului, având drept consecințe depresia și scăderea calității vieții, ar rămâne doar să putem determina optimul sexual pentru a avea o viață lungă și fericită. Din păcate, acest „optim” variază de la persoană la persoană și este ușor să ajungem la exces. Avem totuși o serie de repere orientative provenite tot din medicina tradițională chineză. Esența stocată în gonade reprezintă „combustibilul” principal pentru energia ce alimentează meridianele picioarelor, menținându-le puternice și sănătoase. Dacă după activitatea sexuală simțiți slăbiciune în picioare, înseamnă că, probabil, s-a consumat prea mult Yuán Jīng. 

Alături de activitatea sexuală, Yuán Jīng se poate pierde și natural ca urmare a conversiei în Qì. Știm deja că o mare parte a energie convertite ajunge în Xià Dān Tián, dar nu toată, deoarece se pierde prin intermediul a două puncte cu ajutorul cărora rinichii comunică energetic cu exteriorul, numite generic „Porțile rinichilor”. Este vorba despre punctul BL-23: Shèn Shú (腎俞) situat pe meridianul vezicii urinare și despre punctul GB-25: Jīng Mén (京門), „Poarta esenței”, de pe meridianul vezicii biliare, iar dacă se pierde prea mult Qì prin aceste puncte, atunci va fi nevoie de Yuán Jīng suplimentar pentru a compensa. De aceea, în Qìgōng se pune mare accent pe practici care să permită un transfer cât mai eficient al energiei din rinichi către Xià Dān Tián, limitând pierderile prin „Porțile rinichilor”.

În concluzie, dacă ar fi să comparăm sistemul energetic uman cu un motor, Jīng poate fi asimilat combustibilului, iar Qì energiei care rezultă în urma arderii acestuia. În ce privește însă Yuán Jīng, acest combustibil nu mai poate fi înlocuit odată consumat, iar dacă nu avem grijă să-l utilizăm rațional, este posibil să se oprească motorul la jumătatea distanței dintre naștere și moarte.

Despre Qì, a doua componentă și Shén, cea de-a treia componentă, vom discuta în următoarele două articole, acoperind astfel noțiunile teoretice minimale ale Sān Bǎo, necesare practicării Qìgōng.

Principii de bază ale artelor marțiale chinezești

Articole similare

 

Comentarii

Nu există niciun comentariu. De ce nu scrieți dumneavoastră unul?
Aveși deja un cont? Autentificați-vă aici
Guest
Luni, 25 Octombrie 2021
Dacă doriți să vă creați un cont, introduceți numele de utilizator, parola și numele dumneavoastră.

Imagine Captcha

By accepting you will be accessing a service provided by a third-party external to https://www.gongfu.ro/